RSS

Arhive pe etichete: bicicleta

Povestea unui baietel (12)

Bagajul era aproape gata. Isi roti privirea in jur cautand ce ar mai putea adauga pentru drumul la care se pornea. Incotro? Nici el nu stia inca, dar era doar un detaliu imens la care avea sa se gandeasca mai tarziu. Nu, nici vorba. Nu mai avea de gand sa mai petreaca nici o clipa in casa aceasta plina de tensiune si stres. Era prea mult pentru el.
Sapca, ghiozdanul si pompa erau pregatite. Totul era gata de plecare. Isi incalta in graba papucii si porni agale pe langa bicicleta ce scartaia. Nu dorea sa plece in viteza, cel putin nu deocamdata.
Bun, planul era perfect, nimeni nu l-ar fi putut gasi, si apoi, nici nu era sigur ca il va cauta cineva. Totusi, nu putea sa plece asa, niciodata nu ar mai putea afla ce se va intampla cu mama lui; nu – nu o putea lasa singura sa lupte. Trebuia sa lupte pentru familia lui, chiar daca nu avea aproape nici o sansa, sau rost.

Reclame
 
2 comentarii

Scris de pe 30 ianuarie 2014 în Povestea unui baietel

 

Etichete: , , , , ,

Povestea unui baietel (1)

Rotile bicicletei alunecau pe drumul pietros. Seara incepea sa se lase, iar intunericul se instala incet incet. Inafara fricii de intuneric, copilul plangea de frica ca mama lui sa nu pice iar victima batailor in urma betiei tatalui. Nu putea face oricum nimic, chiar fiind acolo. Dar bunicul lui i-a povestit des despre un Dumnezeu care este bun, care poate face orice si care poate fi pretutindeni. „Atunci poate fi acasa la mine chiar acum!…”
-Oh, Domnule va rog, aveti grija de mama mea! Chiar daca nu am ascultat-o si m-am jucat prea mult cu mingea, ea a fost buna si mi-a pus mai multa mancare decat meritam.Aveti grija de ea Domnule, macar pana ajung acasa.Faceti-l pe tata sa adoarma, sa nu mai fie nervos. O sa fiu mai cuminte.. si bunicul poate sa va spuna daca voi minti!
Cateva clipe mai  incolo rotile bicicletei se invarteau in aer, iar trupul copilului era intins pe iarba uda. Luminile puternice ale farurilor unei masini il trezira din amortire. Tot corpul il durea, nu-si mai simtea nici picioarele din cauza greutatii bicicletei ce era deasupra lui. Toate aceste ganduri ce il macinau l-au facut sa nu dea atentie realitatii, scapand din control bicicleta. Era deja noapte si.. mama! Trebuia sa ajunga acasa sa vada ce se intampla si renuntand la bicicleta a luat-o la fuga pe alee. Ajuns in fata portii incuiate observa luminile stinse. Sari poarta si intra incet, observand linistea ce domnea. „Multumesc Domnule, multumesc ca ati avut grija, cred ca ati fost pe aici!” Se intinse in pat si se acoperi incercand sa alunge frigul ce ii patrundea prin toata fiinta. N-avea de gand sa le spuna despre cazatura…

bicicleta-accident

 
2 comentarii

Scris de pe 7 aprilie 2013 în Povestea unui baietel

 

Etichete: , , , , , , , , ,