Vantul nu bate vesnic…

• Dormea.. Ma uitam la el si ma intrebam ce ar putea visa? Orice ar fi visat nu s-ar fi putut compara cu realitatea izbitoare la care urma sa se trezeasca. Stia ce urmeaza si poate ca ar fi ales sa doarma fara sa se mai trezeasca, fara sa mai auda aceleasi lucruri, cuvinte necontrolate, aruncate din manie, din ura, din neimplinire. E doar o victima a unei furtuni pe care nu o poate duce singur.Dar trebuie sa lupte.  Si nu poate face nimic impotriva ei; dar totusi face: apeleaza la Cel care a creat orice furtuna posibila, Cel care a creat vremea. Stie Ca Dumnezeul caruia ii slujeste exista, si nu e nepasator cu privire la tot ce se intampla. Cu fiecare zi ce trece nu se schimba nimic, sau cel putin nimic vizibil. Poate ca totusi la nivelul mintii, al inimii, se petrece o transformare.  Dar rutina aduce descurajare, tristete, satan pune piedici, zi si noapte arunca asupra noastra rautatea. Intr-o zi stiu ca va fii biruit si ca nu va mai avea nici o putere de dezbinare, sfarsitul ii este aproape. Si venirea Mirelui se apropie. Sunteti gata sa plecam la masa? Este gata Biserica sa cineze cu Domnul?
• Care va fi oare primirea ta acolo? “ „Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,”Sa ne fereasca Domnul sa ne consideram singuri intelepti, bogati, vrednici de rasplata; caci rasplata noastra va fii moartea, chinul vesnic. “ Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi prorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.”

 „Ştiu faptele tale, osteneala ta şi răbdarea ta, şi că nu poţi suferi pe cei răi; că ai pus la încercare pe cei ce zic că sunt apostoli, şi nu sunt, şi i-ai găsit mincinoşi. Ştiu că ai răbdare, că ai suferit din pricina Numelui Meu şi că n-ai obosit. Dar ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ţi, dar, aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te şi întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti.” –Apocalipsa 2:2-5